arh. Alexandru Găvozdea, lider Sibiu2024, în discuție cu Cătălina Costache, președinta Fundației Polisano și membră fondatoare Sibiu2024
Proiectul de ordonanță a Guvernului Ciolacu de majorare a anumitor impozite și condiții fiscale ce privesc firmele, apărut public săptămâna trecută, a trecut ca un frison prin societatea românească. Unele prevederi se referă la eliminarea deducerilor de care se bucură firmele pentru contribuțiile oferite ONG-urilor, care odată aprobate, ar avea efecte dramatice asupra activității acestora din urmă.
Pe platforma Sibiu2024 avem mulți membri din zona ONG-urilor. Cătălina Costache conduce Fundația Polisano de mulți ani, fundație care ajută copii cu probleme de sănătate majore. Cum ar putea afecta ONG-urile aprobarea acestui proiect de ordonanță ne explică în dialogul de mai jos Cătălina.
Foto: Sibiu2024
Alexandru Găvozdea: Cum afectează planul guvernamental, de a majora taxele și impozitele și de a elimina deducerile pentru sponsorizări, caritatea?
Cătălina Costache: Proiectul de majorare a taxelor și impozitelor lovește în toate ONG-urile, în funcție de proporția acestor venituri în bugetul lor total. Dacă la organizații precum „Dăruiește Viață”, această proporție este de 50%, pentru organizația pe care o reprezint – Fundația Polisano – acest procentaj este de peste 80%. Este evident că impactul acestor măsuri asupra continuității ONG-urilor este considerabil.
AG: Cine sunt cei care suferă în urma eliminării deducerilor pentru sponsorizare?
CC: Suferă atât beneficiarii ONG-urilor – care sunt foarte diverși, de la copii bolnavi sau provenind din zone vulnerabile, până la animăluțe, seniori, persoane cu dizabilități etc. Avem în România un mediu ONG-istic foarte larg, care acoperă nevoi diferite, în principiu neacoperite de stat. Pe lângă beneficiarii direcți, vor avea de suferit și zecile de mii de angajați din sfera ONG, care nu ar mai putea să-și desfășoare activitatea în lipsa finanțării adecvate. Oamenii, atât beneficiarii, cât și angajații, ar rămâne pe drumuri.
AG: Poți sa-mi dai câteva exemple de cazuri concrete de beneficiari care, dacă OUG-ul ar fi fost în vigoare, nu ar mai fi primit serviciile de care au nevoie?
CC: În cazul nostru, este vorba despre copii cu malformații cardiace, care realmente primesc o șansă la viață printr-o operație salvatoare, cu sprijinul organizației noastre. De la înființarea noastră, acum 8 ani, am ajutat peste 450 copii să aibă inimi sănătoase, iar majoritatea fondurilor au provenit din sponsorizări. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna dispariția acestor venituri pentru noi. Pe termen scurt, ar presupune anularea operațiilor programate în august și noiembrie – peste 10 copii, cu consecințe dramatice.
AG: Doar 25% din populația României are încredere în ONG-uri / societatea civilă. Ce face azi societate civilă în România?
CC: Fix în acest moment, semnează petiții și scrisori deschise pentru menținerea acestei deductibilități. Suntem ocupați să stingem acest incendiu. În mod normal, ONG-urile asigură aproape jumătate din serviciile sociale din România. Desigur că, ca în orice pădure, există uscături, dar atunci când cer ajutorul, majoritatea românilor nu au nicio ezitare să apeleze la un ONG. Spre exemplu, noi primim în mod curent solicitări de ajutor care de care mai diverse – de la achiziționat scaune cu rotile pentru persoane cu dizabilități, la finanțat intervenții costisitoare în afara țării. Dacă noi și colegii noștri din alte ONG-uri suntem constant solicitați, aceasta spune ceva despre necesitatea sectorului umanitar în România.
AG: De ce au înlocuit ONG-urile statul in prestarea serviciilor sociale?
CC: Nu aș spune ca l-a înlocuit complet, dar sectorul ONG-istic reprezintă un pilon important în furnizarea serviciilor sociale. Probabil că acest lucru demonstrează incapacitatea statului de a asigura anumite servicii sau lipsa de interes pentru acestea.
AG: De ce statul lovește acum tocmai în aceasta funcție socială, de caritate?
CC: Oficial, este nevoie de bani la buget si nu contest acest lucru. Neoficial, probabil este un joc de putere cu scopul de a închide gura unor organizații devenite prea vocale.
AG: Dacă planul va fi adoptat vom avea o criză a carității? Cu ce consecințe sociale? CC: CC: Consecințele sociale sunt evident dramatice. Aș adăuga că, chiar dacă aceste măsuri nu sunt adoptate, dar sunt validate noile măsuri fiscale pentru întreprinderi, oricum și ONG-urile vor fi atinse în mod indirect. Poți menține deductibilitatea din impozit a sponsorizărilor, dar dacă firmele nu mai fac sponsorizări din cauza impredictibilității sau a unei poveri fiscale crescute, această situație se va răsfrânge și asupra ONG-urilor.
AG: Mulțumesc și sperăm că argumentele experților și societății civile vor deturna acest demers dăunător.
Lasă un răspuns