de arh. Alexandru Găvozdea, lider Sibiu2024
O fetiță de 9 ani pleacă de la școala ei din cartier spre casă. Părinții o așteaptă să ajungă la ora știută, cu grupul de copii vecini. N-ajunge. Părinții intră în panică și sună la școală. Școala confirmă că fetița a plecat. Părinții cu tensiunea ridicată încep să sune la telefoanele părinților copiilor cu care fetița parcurge drumul spre și de la școală. În plin proces de convorbiri telefonice, ding-dong la ușă, poliția locală cu fetița de mână. Fetița, fiind nou mutată în cartier, se rătăcise de grup, cu atenția furată de peisajul străzii. Ajunsese într-un cartier vecin. Purtând o uniformă specifică școlii dar și cartierului ei, a fost identificată de un locuitor al cartierului vecin ca fiind rătăcită. Poliția locală a venit la apelul cetățeanului care a identificat copilul rătăcit și l-a dus acasă. Asta e o întâmplare adevărată petrecută nu în Sibiu, ci într-un oraș din Scoția. Povestea e din viața Irinei Vincze, membră a Platformei Sibiu2024 și a ieșit la iveală într-o întâlnire de lucru a noastră, despre comunitatea sibiană.
Am fost cutremurați ca toată România de dezvăluirile presei independente despre azilele groazei. Ce a reieșit din investigații e că majoritatea victimelor din aceste azile nu avea pe nimeni pe lume. De aceea a fost posibil ca bătrânii nu doar să fie maltrațați fizic în acele azile, ci și deposedați de tot ce aveau – pensie, locuință.
Noi, la Sibiu, ne aflăm în primele zece reședințe de județ cu cea mai îmbătrânită populație din România. Orașul nostru se confruntă cu cerințe mai mari în ceea ce privește sănătatea și îngrijirea socială a populației în vârstă. Grija față de acești oameni – părinții și bunicii noștri, care ne-au adus unde suntem acum, ne-au crescut, ne-au educat, ne-au dat și transmis valori care fac Sibiul aparte, începe cu mult înainte de apariția nevoii de spital sau azil.
Grija față de ceilalți oameni reflectă grija chiar față de noi înșine – restul, activi profesional, social, în viitorul nu foarte îndepărtat.
Ca să nu vorbim din burtă, un sfert din bătrânii orașelor României se simt singuri, iar peste 30% dintre ei nu au cu cine socializa sau o persoană pe care să se bazeze – arată un studiu al Asociației Niciodată Singur. Există multă cunoaștere științifică acumulată care demonstrează că viața socială, activitățile, apartenența la comunitate au impact major asupra menținării sănătății celor în vârstă, în timp ce izolarea, singurătatea le afectează sever starea de sănătate.
Dacă ne uităm la Germania, țara cu cea mai îmbătrânită populație din Europa, vedem că orașele, statul caută avid soluții la izolarea bătrânilor. Comunități și dezvoltatori imobiliari, programe inițiate de stat creează în Germania noi forme comunitare de a trăi pentru populația în vârstă. Nu azile, nu case de bătrâni, ci reședințe comune cu locuire individuală, care permit și viața privată și fac extrem de accesibile interacțiunea și activitățile în comun. Lucrurile merg și mai departe, abordări mai empatice și inteligente produc soluții de locuire ce aduc împreună generații diferite – studenți, oameni tineri la început de viață cu pensionari sau soluții active comunitare ce aduc împreună copii de grădiniță cu oameni în vârstă.
Ne putem imagina în Sibiu existența unei grădinițe în incinta unei case de bătrâni, astfel încât copiii și cei ca bunicii lor să poate petrece niște timp împreună în fiecare zi? Cu beneficii emoționale imense pentru ambele grupuri.
Bineînțeles că aceste soluții înseamnă bani, investiții, dar înainte de toate înseamnă preocupare, să-ți pui problema, să consideri importantă calitatea vieții, sănătatea celor mai vulnerabili ca tine. De undeva trebuie început. Un prim pas ar putea fi constituirea de Centre comunitare de incluziune în fiecare cartier al Sibiului, una din propunerile Platformei Sibiu2024 – care se poate vedea aici:
https://sibiu2024.ro/orasul-copiilor-si-al-tuturor-varstelor/.
Ne întrebăm des la întâlnirile Sibiu2024: avem o comunitate puternică noi, în Sibiu, care să-i sprijine mai ales pe cei mai vulnerabili – bătrâni, copii, persoane cu dizabilități? Cum se manifestă spiritul nostru comunitar sibian? Cum îl simt cei care au cea mai mare nevoie de el?
Un spirit comunitar puternic și activ este un element vital în viața oricărui oraș. El reprezintă forța care unește oamenii, îi inspiră să se implice și să lucreze împreună în beneficiul comun. Existența unui astfel de spirit într-un oraș poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, dezvoltării economice și coeziunii sociale. Câteva situații concrete ne ajută să înțelegem spiritul nostru comunitar în Sibiu.
Demonstrațiile “Vă vedem din Sibiu” – una dintre perioadele cele mai puternice ale comunității sibiene
foto: Rareș Helici
Lasă un răspuns